Școala care ucide vise

Școala românească scoate numai tâmpiți spunea acum câțiva ani un clasic în viață. Faptele îl contrazic demonstrând că învățământul autohton produce, accidental ce-i drept, absolvenți excepționali care dau viață unor proiecte uimitoare.

Rezultatele ieșite din comun apar mai degrabă în ciuda sistemului care este demodat, rigid, lipsit de o direcție clară. Ele se datorează copiilor geniali care au avut norocul fantastic să fie susținuți de unul dintre puținii profesori cu chemare care n-au plecat încă steagul sau au avut o răbufnire de orgoliu.

Învățământul de stat nu-și propune niciun obiectiv logic. Se mulțumește să bage pe gâtul școlarilor de toate vârstele o sumedenie de concepte teoretice, complicate, fără nicio relevanță practică la fel ca acum 30 de ani când informația era greu de găsit și de stocat.

Copiii învață începând de la clasa zero obediența și pasivitatea în relația cu autoritatea. Sunt încurajați să-și trateze colegii ca pe niște competitori ostili. Să-și dorească să fie primii din clasă, prin orice mijloc. Să nu-și manifeste curiozitatea legitimă, să-și înghită întrebările ca să nu fie considerați naivi sau ignoranți. Asta le tocește reflexul de a clarifica informațiile înainte de a acționa, îi face să nu confirme înțelegerea comună și să nu deosebească faptele de presupuneri.

Nimeni nu-și bate capul să le explice cum să gândească rațional, să ia decizii, să facă o prezentare inteligentă, să scrie o poveste interesantă, să lucreze în echipă, să vorbească-n public, să se descurce în proiecte, să conducă oameni, deși acestea sunt abilitățile care i-ar ajuta să-și găsească, ori de câte ori au nevoie, un job bun sau să se adapteze unor împrejurări neprevăzute.

Cei mai mulți dascăli sunt preocupați să ucidă în fașă visele elevilor lor în loc să-i ajute să le dea o formă palpabilă. Decât să-i ajute pe învățăcei să găsească soluția optimă pentru a-și valorifica punctele tari, pasiunile sau a explora în detaliu chestiunile care-i interesează cu adevărat, profesorii  se străduiesc să explice de ce nu-i bine să gândești altfel ori s-o iei pe cărări nebătătorite.

Preferă să predea ce au învățat ei pe vremuri, ce știu deja pe dinafară. Nu vor nici să se pună la punct cu noutățile, nici să crească nivelul de interactivitate al predării deoarece le e teamă de necunoscut, de schimbare. Urăsc progresul, vor doar să fie lăsați în pace să-și facă numărul așa cum au apucat din bătrâni. Compensează frustrarea generată de banii puțini cu care sunt remunerați bucurându-se de programul lejer și vacanțele dese.

Educația formală este un proces lung, scump, ineficient, neadaptat nevoilor pieței muncii. Școala a devenit hipodromul pe care se desfășoară curse lipsite de sens pentru note, premii sau diplome strâmbe. Ea produce pe bandă rulantă șomeri sau și mai rău absolvenți ai școlii de management care vor să se angajeze de la început directori generali, să conducă discreționar afaceri complexe, să câștige minim 3.000 de euro net pe lună, pentru început.

Majoritatea profesorilor stau la o distanță sigură de practică. Când sunt întrebați cum se aplică conceptele pe care le predau evită răspunsul sau reiau explicațiile teoretice până la refuz. Scopul lor este să termine tot ce au de spus, nu să-i facă pe ascultători să priceapă ce au auzit sau să fie capabili să aplice.

Copiii nu învață să învețe, nu-și propun să afle mai mult decât au nevoie ca să ia note acceptabile. Se concentrează să memoreze informații complet inutile în loc să-și exerseze inteligența, creativitatea, rațiunea. Trist pentru ei, neproductiv pentru societate.

Fără o strategie coerentă la care să adere mai marii învățământului actuali și viitori, care să fie transpusă într-un plan pe termen lung (20 de ani) nu se va schimba nimic în bine într-un viitor previzibil. Inițiativele haotice care abundă în învățământ țin cel mult doi ani, sunt contradictorii, aduc confuzie și frustrare părinților, provoacă lehamite elevilor.

Dragi părinți dacă vreți urmași pregătiți să gestioneze dificultățile realității pe care vor fi obligați s-o confrunte, treceți repede la treabă, câștigați bani mulți ca să aveți de unde plăti taxele piperate ale școlilor de pe alte meleaguri când s-o apropia ceasul s-o faceți.