Cât de repede vor fi debarcați

Pentru Semizeus momentul în care a fost numit CEO nu reprezintă începutul drumului ca lider ci sfârșitul drumului profesional. Și-a atins obiectivul visat și îndelung pândit. O dată ce a fost pus șef toată lumea a înțeles că este cel mai bun iar numirea pe care a primit-o este recunoașterea acestei situații de fapt.

De acum încolo speră  el că nu mai are nimic de făcut sau de demonstrat.

Este de ajuns să fie prezent și situațiile se vor rezolva de la sine, oamenii îl vor urma pentru că merită și stelele se vor alinia pentru că așa i se pare lui normal.

În realitate nu funcționează așa.

Orice Semizeus, o dată numit, beneficiază de minim 6 luni și maxim 18 în care este oarecum lăsat în pace pentru că se presupune că operează modificări importante în definirea și implementarea strategiei, în dezvoltarea sau consolidarea unei culturii a eficacității și în rearanjarea capabilităților esențiale pentru succesul companiei.

Indiferent ce altceva face în această perioadă, un CEO ar trebui să se adapteze noilor circumstanțe și să-și antreneze mintea să funcționeze diferit făcând următoarele schimbări de mentalitate și abordare:

De la analiza trecutului la elaborarea viziunii

Nu mai ești cel care identifică și rezolvă probleme curente. Nici cel care trebuie să ia deciziile în majoritatea chestiunilor operaționale.

Se așteaptă de la tine să scrutezi viitorul și să găsești cele mai bune căi pentru a asigura binele companiei și al oamenilor. Nu există scuză pentru CEO-ul care nu se ocupă de viitorul firmei pentru că e prins cu solicitările prezentului.

De la executant la vizionar

Nu vrea nimeni de la tine să te ocupi de detalii sau să stai pe capul managerilor din subordine să le spui cum să facă lucrurile. Astea sunt chestiuni pentru executanți.

Tu ești în primul rând responsabil de comunicarea viziunii astfel încât toți cei implicați să o înțeleagă și să se implice în punerea ei în practică.

Dacă nu ți-ai bătut capul să ai o viziune, cum mult prea des se întâmplă, vei fi pus în situații delicate la orice discuție cu subordonații tăi cărora nu le vei putea răspunde la întrebările sau îngrijorările legate de viitor.

De la vorbă la faptă

Ești de acum cel care dă semnalul trecerii de la vorbă la faptă. Dacă uiți asta și eviți să iei decizii în speranța că o va face altcineva pentru tine, vei genera confuzii, neîncredere și întârzieri care îți vor submina imaginea de lider.

Oricât ar fi de greu să hotărăști ce-i de făcut ai în vedere că pentru asta ești plătit de acum încolo. Asumă-ți răspunderea și nu lăsa timpul să treacă în gol. Plutitul între ape sau deciziile contradictorii demonstrează imaturitate și lipsă de încredere în judecata proprie.

De la răspunsuri la întrebările necesare progresului

Chiar dacă ai răspunsuri și soluții nu te repezi să le pui pe masă. Dacă nu vrei să-ți transformi subordonații în simpli executanți complet dependenți de prezența și răspunsurile tale, ajută-i prin întrebări să-și găsească singuri drumul.

Cere-le părerea atât pentru identificarea soluției optime cât și pentru a face cel mai bun plan de acțiune. Ai în vedere că ei sunt primii care răspund de rezultatele obținute și că trebuie să înțeleagă clar asta și să acționeze în consecință.

De la control absolut la delegare

Oricât de mult îți place și simți nevoia să controlezi fiecare pas al fiecărui plan este momentul să înțelegi că nu poți să faci asta eficace și nici nu este cel mai bun mod de a-ți investi timpul.

Ești în poziția în care trebuie să delegi autoritatea și responsabilitatea majorității acțiunilor operaționale.

Dacă nu faci asta ești doar un alt micro manager și rezultatele companiei nu au cum să fie prea grozave.

Nu forța termene de livrare nerealiste pentru că fie nu vei primi nimic fie nu va exista calitate.

De la eu la noi

Responsabilitatea rezultatelor companie este a ta ca manager general. Nu și meritele; ele sunt ale întregii echipe.

Această chestiune aparent simplă și ușor de înțeles este văzută exact pe dos de  către cei mai mulți conducători îmbătați de putere, glorie și infailibilitate.

Ei cred că nu au nicio responsabilitate dar își pot aroga toate meritele în cazul unui succes. Această atitudine este contraproductivă și folosește doar ca să-și mascheze competența îndoielnică și să-și alinte egoul supradimensionat.

Nu este niciodată foarte simplu să-ți modifici gândirea, atitudinea, comportamentele și modul în care privești asumarea responsabilității.

Primul pas este să crezi că ai ceva de schimbat. Pentru cei care se alintă, la fel ca Semizeus, că nu mai au nimic de făcut sau de demonstrat odată ce a ajuns în fruntea companiei, insuccesul este sigur.

Singura întrebare relevantă este în cât timp vor fi debarcați.