Strategia este o incursiune în viitor. Analiza scenariilor posibile și a deciziilor pe care trebuie să le ia, bazate pe cele mai probabile presupuneri, îi face pe mulți dintre conducătorii organizațiilor să nu se descurce – nu pentru că ar fi incapabili sau incompetenți, ci pentru că le lipsește exercițiul și abilitatea de a gestiona procesul de definire al strategiei.

De mult prea multe ori am ajuns să discut despre strategie cu factori de decizie, antreprenori sau manageri, care trecuseră deja prin experiențe “strategice” nefericite. Acestea fie, în cazul fericit, nu le provocaseră niciun beneficiu, fie, mult mai frecvent, le provocaseră pierderi și frustrări. Ei au înțeles că decizia de a defini strategia este corectă și că ce ar fi de îmbunătățit este procesul de selecție al consultantului.

Cei mai mulți dintre interlocutorii mei înțeleg destul de rapid ce beneficii le-ar aduce un proces de definire al strategiei dus la bun sfârșit. Dar se plâng că nu au timp, că nu pot investi chiar acum, că-i cocoșează preocupările operaționale. Apreciez punctul lor de vedere, totuși nu sunt de acord cu el. Seamănă prea mult cu povestea din desenul de mai jos.

 

Așteptări realiste

La întrebarea pe care o pun mereu „ce te aștepți să obții în urma unei intervenții de definire a strategiei?“ am primit, fără excepție, răspunsuri extrem de vagi de la “să fie bine“ la “nu știu exact, simt că o să iasă“ sau la “nu văd altă cale” ceea ce m-a determinat să descriu pe scurt care sunt așteptările pe care ar fi util să le ai când vrei să obții o strategie funcțională lucrând cu un consultant.

Companiile care au resurse infinite nu au nevoie de strategie. Dacă nu e cazul vostru, strategia vă va spune unde să concentrați resursele finite de care dispuneți, sau pe care puteți să le atrageți, astfel încât să obțineți rezultatul dorit.

Ca să ajungi la planul de acțiune ce cuprinde totalitatea inițiativelor care vor fi duse la bun sfârșit pentru a obține succesul, este nevoie să decizi intervalul strategic optim pe care îl vei lua în calcul. Dacă ajungi la concluzia că te uiți la o strategie pe 3 ani ar trebui să te întrebi cum îți dorești să arate compania ta la finalul acestui interval de timp din toate punctele de vedere – procese, structură organizațională, roluri, cultură, sisteme informatice.

Urmează analiza mediului extern organizației tale pe intervalul strategic definit. Ea se termină cu documentarea presupunerilor care stau la baza viziunii tale, astfel încât să poți interveni precis atunci când ceea ce ai crezut inițial nu se materializează.

Va trebui să definești mediul cultural care va aduce te va ajuta în implementarea strategiei. Companii ridicate pe principii culturale  de tip “divide et impera” sau “șeful are întotdeauna dreptate “ sau “cine țipă mai tare obține ce-și dorește” vor trece cu mare greutate, dacă vor trece, la comunicare deschisă, colaborare, inițiativa, inovație, responsabilitate. Nu este obligatoriu să ai o cultură deschisă sau constructivă ca să obții rezultate modice.

Piețele pe care vei activa și cele pe care nu vei intra și produsele pe care le vei oferi  și cele pe care nu le vei oferi trebuie clar definite și atent documentate pentru a-ți ușura deciziile zilnice.

Procesele cheie ale organizației vor fi supuse analizei și dacă este necesar vor fi redesenate. Capabilitățile esențiale succesului strategic vor fi redefinite la fel ca și rolurile pe care oamenii de bază le vor juca în viitor. Organigrama va suferi modificări.

Vor fi identificate noi obiective și noi indicatori de măsurare a performanței atât pentru funcțiuni cât și pentru departamente, procese sau oameni.

Sistemele informatice, cele manuale de monitorizare și raportare ale activității vor fi cel mai probabil subiect de schimbare sau recalibrare.

Livrabilele procesului

Dacă la nivelul procesului de definire al strategiei așteptările sunt vagi la nivelul livrabilelor ele lipsesc cu desăvârșire. Să vedem ce ar trebui să primești, în termen de documentație, la finalul exercițiului strategic, în cazul în care lucrezi cu un consultant de strategie calificat:

– 2 pagini de profil strategic care să conțină esența viziunii

– 8-12 pagini care să detalieze viziunea pe direcțiile produse, piețe, procese organizaționale, capabilități esențiale, sisteme informatice

– 2-4 pagini de plan de acțiuni care să clarifice ce trebuie făcut, cine răspunde, cum măsuram succesul, deadlineuri

– oricâte anexe sunt necesare ca să includă informațiile folosite și analizele făcute pentru a genera cele mai bune presupuneri și a lua deciziile necesare

Vrăjitori mioritici ai strategiei

De mult prea multe ori am ajuns să discut despre strategie cu factori de decizie, antreprenori sau manageri, care trecuseră deja prin experiențe “strategice” anterioare care fie, cazul fericit, nu le provocaseră niciun beneficiu, fie, mult mai frecvent, le provocaseră pierderi și frustrări. Ei au înțeles că decizia de a defini strategia este corectă și că ce ar fi de îmbunătățit este procesul de selecție al consultantului.

Dacă aș fi pus în situația sa-mi aleg un consultant cu care să lucrez la definirea strategiei companiei mele, m-aș asigura că îl recomandă atât experiența practică – nu s-a născut consultant ci a activat cu succes de ambele părți ale baricadei, cât și cunoștințele teoretice – înțelege cum funcționează organizațiile și folosește un proces de definire a strategiei validat de practică pe care mi-l poate explica.

Aș evita pe cât posibil, consultantul care propune și implementează în același timp training de abilități, instrumente de evaluare organizațională, executive coaching sau orice altceva aș putea să am nevoie – este “supra-calificat”.

De asemenea m-aș feri de consultantul care îmi garantează o strategie nou nouță și complet funcțională în orice fel de interval de timp aș putea aloca. Strategia definită în jumătate de zi sau două zile este tot atât de utilă ca și cea de care nu mă apuc deloc.