Pompieri organizaționali

„Dacă felul în care funcționează organizațiile ar fi fost simplu, i-am fi dat demult de cap”, spune Alan Brache, un apreciat specialist în optimizare organizațională. „Singurul rol al top managementului este să aleagă strategia corectă, să o implementeze și să o monitorizeze”, adaugă el.

Auzeam zilele trecute conducătorul unei companii susținând că, în contextul actual, cu schimbări dese atât în mediul extern, cât și în cel intern al organizației, este o pierdere de vreme să definești o strategie pentru că nici nu apuci bine să o termini că deja trebuie să modifici câte ceva.

Unde nu e cap

Întâmplător sau nu, în organizația CEO-ului mai sus pomenit, se pot vedea doar decizii reactive, în cea mai mare măsură bazate pe instinct. Inițiativele sunt preponderent luate cu copy paste după competiție sau studii de caz citite în literatura de specialitate și au ca principal scop să îmbunătățească starea de spirit a acționariatului.

Aș mai spune că oamenii de acolo nu știu ce au de făcut, sunt lipsiți de motivație și, dacă ar avea unde să plece, ar face-o în viteza cea mai mare. Clienții beneficiază de servicii sub așteptări și înțeleg limitat sau deloc în ce fel ar putea dezvolta parteneriatele existente. Colaborarea continuă din inerție și vor renunța la ea fără remușcări, atunci când vor găsi soluții alternative.

…nici știință, nici voință

Să-ți faci viziunea cunoscută nu este chiar așa de simplu și presupune, evident, să ai una. Ca oamenii cu care lucrezi să accepte că viziunea ta e corectă și merită să te urmeze în „luptă”, trebuie să fi capabil să analizezi viziuni alternative, să iei în calcul diferite scenarii, să definești criterii pentru procesul de decizie, să convingi că produsele noi la care te gândești vor fi benefice organizației, că piețele noi pe care le ai în vedere pot fi abordate cu succes, că avantajul competitiv pe care îl clamezi există și, în plus, este sustenabil.

Pare mai greu decât să declami suficient că a apus epoca strategiei. Presupune să gândești, să te străduiești, să știi și să poți pune în practică. Ar mai fi și alte chestiuni de rezolvat legate de procesele organizaționale și de obiectivele pe care acestea ar fi bine să le livreze. Nu sunt de neglijat nici sistemele de performanță care includ indicatori, felul în care ei se măsoară și, respectiv, recompensele.

Cultura companiei este un factor esențial pentru succesul companiei, iar alinierea ei la direcția strategică este, ea însăși, un full time job pentru un CEO.

Nu în cele din urmă, elaborarea planului strategic care va conține un respectabil număr de inițiative și urmărirea implementării lor cu succes este tot treaba conducătorului organizației. De disciplina și puterea lui depinde dacă provocările operaționale și restricțiile financiare inerente îngenunchează sau nu transformarea viziunii în realitate.

Vai de picioare

Și dacă organizația în care lucrez nu are o abordare strategică coerentă? Cum ar putea să arate viitorul? Care sunt pericolele care ne pândesc?

Ca jucător pe piața liberă, ești, în primul rând, expus față de acțiunile competiției. Oricât de minunat ar arăta avantajul tău competitiv, durata lui de viață este scurtă, dacă nu faci eforturi să ți pasul. Mai repede decât te aștepți, un competitor va fi mai rapid decât tine, va livra o calitate superioară și va face toate astea la un preț mai mic.

Fără o viziune consistentă, inițiativele organizației vor fi orientate către rezultate pe termen scurt. Însă, oricât de seducătoare sunt ele, nu reprezintă o garanție a succesului viitor. Nici cel mai bun conducător de companie nu va obține constant rezultate foarte bune fără o viziune clară și pe care să o înțeleagă și să o împărtășească toți cei implicați în implementare.

Angajații unei companii fără coerență strategică vor fi mereu sub presiunea de a executa lucruri, fără să le fie clar scopul acestor acțiuni. Lipsa de claritate va face ca fiecare angajat, funcțiune, departament să acționeze conform cu propria înțelegere. Șansa ca aceste acțiuni să fie corelate spre obținerea eficacității maxime este egală cu șansa de a câștiga la loterie fără să joci.

Excelența operațională exercitată într-un vid strategic te poate ține o vreme cu capul deasupra apei. Asta însemnând eforturi și costuri exagerate în raport cu calitatea rezultatului obținut. Dar pentru oamenii din organizație, mai înseamnă și insecuritate, lipsă de motivare, presiune surdă și continuă, sentimentul muncii în zadar.

Pompieri și altfel de strategi

Conducătorul unei organizații care ignoră strategia se transformă într-un pompier, care stinge focurile apărute dinspre politic, economic, competiție și din interior, în loc să le prevină și să aleagă conștient cel mai eficient drum către concretizarea viziunii.

Un caz mai puțin fericit este cel al echipei de top care, ieșită din groapă, după un an de implementare riguroasă, a ajuns la liman cu rezultatele operaționale și a decis că e momentul să se întoarcă la practicile trecutului, conducând-și în felul acesta compania spre dezastru.

Analizând acțiunile acestor pompieri organizaționali constați că dau întotdeauna greș dacă au destul timp să-și conducă organizația folosind doar bunul plac.

Succesul apare când investești creativitate și clarviziune în definirea strategiei, disciplină și rigoare în implementarea ei. Procedând așa vei reuși să-ți pui în practică viziunea oricât de îndepărtată și îndrăzneață părea ea la început. Nu te lăsa indus în eroare de fentele celor care susțin că ignoranța, neimplicarea sau pasivitatea sunt tehnici moderne de management.