Cum recunoști un CEO biruit de ego

Orice șef entuziast dar mai puțin competent dă pe afară de încrederea în forțele proprii și credința că poate dărâma orice obstacol dacă-și propune s-o facă. Aceste idei crețe îi alimentează ego-ul până când, pentru el, realitatea devine o chestiune secundară care i se va supune sau va fi pedepsită.

De cele mai multe ori povestea se termină brusc și trist pentru Semizeus care află că nu este stăpânul inelelor ci doar un personaj care s-a îmbătat cu putere și și-a pierdut simțul măsurii.

Uneori încrederea în sine și bravada te duc pe culmi de glorie pentru că îți dau curajul să începi și să duci la capăt proiecte care, teoretic, aveau șanse infime de reușită și de care nu te-ai fi apucat deloc dacă aveai toate țiglele pe casă.

Alteori te fac să te scufunzi pentru că supraestimezi ce poți cu adevărat, cât de repede poți să o faci sau cât o să coste să-ți pui fanteziile în practică. Promiți rezultate în public, ești plin de încredere în tine, te bați cu pumnii-n piept, doar ca să realizezi că habar n-ai de unde s-o apuci când vine momentul să produci ceva.

Pe măsură ce trece timpul te simți din ce în ce mai confortabil în fotoliul tău de lider pentru că nimeni nu te trage de urechi când nu ai rezultate. Apar sentimentele de superioritate, invincibilitate, omnisciență, omnipotență.

De aici și până la a crede că numai tu ai dreptate, că poți să încalci orice regulă pentru că ești deasupra vulgului, că valorile tale sunt singurele corecte și că indiferent cât de imoral este ceea ce faci nu vei fi niciodată prins, judecat sau pedepsit, este o cale scurtă pe care mulți manageri, scăpați din lesă, o parcurg ușor.

Cum poți să-ți dai seama că ai de-a face cu un Semizeus al cărui ego a preluat definitiv controlul persoanei?

Contestă orice informație care nu-i susține părerea

Își amintește selectiv numai faptele și părerile care-i sunt favorabile. Ignoră sau contestă vehement informațiile care nu-l aranjează crezând cu tărie că realitatea se va modela conform convingerilor lui pentru că așa e normal să se întâmple.

Crede în puterea consensului fals

Faptul că nimeni nu mai ridică obiecții sau nu mai comentează într-o discuție nu este sinonim cu consensul. Înseamnă doar că liderul dominant și-a impus pentru moment punctul de vedere. În implementare toți cei care nu au fost realmente convinși vor pune atâtea bețe-n roate câte vor putea fără să-și pericliteze jobul.

Devine sclavul ideilor pe care le susține

Este atât de pătruns de priceperea proprie încât nici măcar nu-și mai pune problema că ar putea greși vreodată. Nici măcar valorile și integritatea personală nu mai constituie argumente valide pentru a-l face să se îndoiască de poteca aleasă. Oricine crede sau susține altfel decât el este rău intenționat, dușmanul poporului sau nu vrea binele companiei.

În cazul în care raportezi la un șef care este ars de ego nu-ți rămâne decât să te gândești în ce măsura te afectează direct asta și să-ți iei măsurile de protecție necesare.

Cât despre șansele lui Semizeus de a-și reveni la normal, înainte de a fi concediat de un șef mai mare decât el care s-a săturat de demiurgi vorbăreți, ineficienți și ego maniaci, ele sunt aproape nule.