Omul dominat de ego are idei fixe despre cum trebuie să arate viața și despre sine. El ignoră sau respinge orice fapt care îi contrazice convingerile. Oricine nu este de acord cu omul dominat de ego va fi automat catalogat ca rău intenționat și indezirabil.

Asta spune, printre altele, Ana Glavce într-un articol excelent ”Oameni dominați de Ego” publicat de Portal HR. Pornind de la ideea ei aș zice că cele mai multe dintre deciziile unui astfel de lider sunt dezastroase pentru compania pe care o conduce pentru că motivația lui principală nu are nicio legătură cu atingerea obiectivelor strategice sau dezvoltarea unei culturi a eficienței.

Recrutarea este un exemplu de proces organizațional pe care un CEO mânat de ego îl transformă într-un coșmar pentru că nu-și poate reprima nevoia de a aduce lângă el oameni cu coloana vertebrală flexibilă. Nevoile strategice sau operaționale ale firmei vor fi în cel mai fericit caz criterii secundare de evaluare a potențialilor candidați.

Să vedem ce își dorește, fără să o poată afirma în gura mare, un  ego maniac de la ”colaboratorii” lui:

Obediență necondiționată – credință nestrămutată că adevărul și dreptatea vin întotdeauna de la superiorul ierarhic, niciodată din altă parte

Lipsă de inițiativă proprie combinată cu excelență în ghicirea și punerea în practică a ideilor șefului – nu te plătește să gândești, te plătește să faci ce zice el întocmai și la timp. Dacă te apucă să desenezi în afara conturului trasat vei avea probleme și dacă iese bine și dacă iese prost.

Flexibilitate maximă în domeniul valorilor proprii – ele nu trebuie să te împiedice în nici un caz să execuți orice, indiferent dacă este imoral, ilegal sau îngrașă. Când bunul tău simț, credințele în ce e bine sau de e rău sau principiile după care te ghidezi te vor face să acționezi ca tine, nu ca el, vei deveni extrem de periculos.

Fidelitate față de omul care te conduce și nu față de organizația care te plătește sau echipa în care lucrezi. Marele conducător va încerca să te convingă mereu  că orice e bine pentru el e și mai bine pentru companie. Numai că pe măsură ce trece timpul interesul lui se îndepărtează încet dar sigur de binele comun.

Empatie redusă – nu e cazul să te înmoi când vezi ce au de suferit colegii tăi sau cât este de nedrept ce li se întâmplă

Ambiții și așteptări modeste sau deloc pentru că nu vei primi nici mai mulți bani, nici recunoaștere, nici oportunități de dezvoltare și totuși va trebui să fii recunoscător

Rezistență la stress – să fii răbdător, calm, dispus să-ți iei șuturi în fund chiar și atunci când nu ți se cuvin fără să te revolți vreodată

Abilități de problem solver – în primul rând trebuie să te ocupi de problemele personale ale conducătorului fără însă să le neglijezi nici pe cele de job și să nu reacționezi negativ când nu vei fi apreciat

Adulator necontenit – toate calitățile mai sus enumerate nu folosesc la nimic dacă nu ești capabil să-i cânți permanent în strună, atât în prezența cât și în absența personajului

Există destui oameni care îndeplinesc toate aceste cerințe sau măcar o combinație destul de bună între ele cât să fie pe placul managerului dominat de ego. E plin pământul de ei pe lângă orice mic tiran organizațional.

Pentru cei care nu se califică, recomandarea mea este să fugă cât văd cu ochii când vor avea certitudinea că lucrează în subordinea unui ego maniac pentru că, dacă nu o vor face,  își vor transforma deliberat viața într-un iad.