Ai grijă ce-ți dorești că s-ar putea să ți se întâmple

CEO-ul care vrea să avanseze un manager din linia a doua în echipa de conducere nu are o sarcină ușoară. Calitățile care fac un manager de execuție excepțional nu sunt neapărat ce-ți dorești într-o poziție ierarhică superioară.

Aportul la definirea strategiei pe care-l aduce de obicei cineva din linia a doua de management este limitat la fel ca și viziunea lui holistică asupra organizației din care face parte.

Când omul avansează se presupune că își ocupă 60-70% din timp lansând sau implementând inițiative strategice. Să vedem deci care sunt criteriile care merită luate în calcul la evaluarea potențialului de promovare într-o poziție de top.

Rolul middle managerului

Oamenii care dețin poziții de middle management sunt, sau ar trebui să fie, preocupați în primul rând cu implementarea inițiativelor operaționale; de la ei se așteaptă să facă lucrurile să se întâmple, ei sunt cei care rezolvă probleme și, în limita mandatului pe care îl au, iau decizii.

În implementarea inițiativelor strategice ei pot fi uneori manageri de proiect, mai exact atunci când conduc departamente esențiale pentru atingerea scopului companiei, și, mult mai frecvent, resurse în proiecte coordonate de unul din managerii de top.

Cum identificăm potențialul

Definirea strategiei este fără îndoială treaba board-ului pentru că acolo este răspunderea atingerii obiectivelor companiei. Informațiile cu care se lucrează pentru a da formă viziunii care va aduce succesul vin preponderent dinspre echipa de șefi funcționali pe care fiecare manager de top o conduce. Un manager junior care furnizează și nesolicitat informații de valoare pentru definirea strategiei ar trebui luat în calcul pentru o eventuală promovare.

Criterii de evaluare

Mi-ar plăcea să spun despre criteriile de evaluare ale oportunității de a avansa un manager din linia a-2-a în echipa de top că vin preponderent din povești de succes, dar nu ar fi adevărat; ele vin cel mai mult din experiențe care s-au dovedit nefericite atât pentru organizație cât și pentru oamenii care au fost puși în situații pe care nu le-au putut gestiona.

Asta în special pentru că evaluatorul nu înțelege diferența imensă între ce calități sunt necesare unui middle manager și în ce fel diferă ele de cele necesare unui top manager.

Vizionar versus proiectiv

Cei mai mulți dintre manageri din linia a doua cu care am lucrat sunt preocupați de trecut, de prezent și în cel mai fericit caz de viitorul apropiat pe care îl analizează proiectiv adică, folosesc rezultatele obținute în trecut că să imagineze un viitor puțin mai luminos cât să fie toată lumea mulțumită și eventual să nu dăm în brânci cu treaba.

Capacitatea de a se uita la viitor fără a se “împiedica” de restricțiile trecutului deci, cât poate să fie de vizionar un middle manager, este probabil primul criteriu ce ar trebui luat în calcul pentru o eventuală avansare spre echipa de top.

Felul în care transmite informații despre evoluția pieței, competiției, produselor și serviciilor, calității interacțiunii cu clientul extern și intern, proceselor pe care le conduce sau cu care interacționează îți arată relativ simplu și rapid dacă îl ajuți sau îl încurci promovându-l în funcție.

Pasiune și curaj

Sunt calitățile care îi deosebesc pe cei care conduc spre rezultatele dorite de cei care doar conduc.

Middle managerul care găsește soluții eficace pentru desele schimbări cu care se confruntă, care reușește să respecte termene de livrare ce par la un moment dat imposibile, care este permanent pregătit să înfrunte ce este mai rău și, în plus, face toate astea fără să-și plângă de milă, este cu siguranță un candidat serios la promovare.

Abilitatea de a colabora

Colaborarea este cu atât mai importantă cu cât urci pe scara ierarhică.

Multi oameni își controlează cu greu dorința de a-și impune punctul de vedere și devin în felul acesta o piedică atât în identificarea soluției optime cât și în punerea ei în practică.

Cei care nu reușesc să vadă dincolo de interesele departamentelor din care fac parte și încearcă astfel să politizeze dezbaterile nu vor aduce nimic productiv.

Puterea de a abstractiza

În vârf se lucrează preponderent cu concepte și noțiuni abstracte.

Capacitatea de a analiza, comunica și soluționa preocupări legate de motivare, performanță, integrare culturală este absolut necesară și, din păcate, nu toată lumea o are.

Este preferabil ca cei care trec greu de la concret la abstract și înapoi să nu fie puși în situația să o facă.

Abordarea holistică

Sunt manageri care nu văd pădurea din cauza copacilor și nu-i nimic rău în asta atâta timp cât se ocupă de copaci.

Dacă nu există abilitățile necesare analizei întregului, în cazul dat organizația, fără a fi indus în eroare de părți ale lui, e mai sănătos pentru toată lumea să rămânem la copaci.

Creativitatea

Pentru ca un om să genereze rezultate de excepție este absolut necesar să aibă idei noi, radical diferite față de ce s-a mai încercat. Fără să construiești dincolo de ce s-a clădit înaintea ta nu vei ajunge un lider.

Capacitatea de a gestiona ambiguitatea

Într-o poziție de top apare mult mai frecvent provocarea de a lua decizii în baza informațiilor care există și care sunt adeseori incomplete sau contradictorii.

De asemenea trebuie să alegi calea optimă sub presiunea unor interese sau grupuri de interese. Este greu să fii performant dacă nu poți gestiona astfel de situații confuze fără să depășești linia reperelor morale ale companiei.

Concluzii

Decizia de a avansa un manager într-o funcție de top se ia adesea numai pentru că rezultatele obținute în poziția de junior au fost bune sau foarte bune.

Criteriile mai sus menționate sunt parțial sau complet ignorate de CEO-ul care se expune cu multă ușurință riscului de a transforma un performer bun într-unul submediocru și de a afecta grav cariera unui om.

Multi middle manageri acceptă avansarea pentru că sunt măguliți de recunoașterea ce li se arată și eventual motivați de pachetul salarial, fără a analiza dacă au cunoștințele, abilitățile și puterea de a gestiona noile responsabilități. Asta nu-i ferește de consecințele deciziei lor așa că “ai grijă ce-ți dorești că s-ar putea sa ți se întâmple…”