Nu e foarte simplu să definești viitorul unei companii și nu merge s-o faci de unul singur indiferent cât de priceput ai fi sau cât de sus ești cocoțat pe scara ierarhică. Prin urmare este important pentru un lider să conștientizeze că parteneriatul cu toți cei interesați de bunul mers al organizației este poteca cea mai rapidă spre succes.

Angajatul, colegul, clientul, șeful sau furnizorul  vor face tot ce pot cu adevărat ca să meargă uns doar dacă simt că sunt parte din business, adică împart responsabilitățile, riscurile și desigur succesul.

Drumul către atingerea țelului comun este mai lin, comunicarea mai deschisă, conflictele mai rare și mai productive atunci când oamenii simt că sunt membrii cu drepturi egale, nu rotițe nesemnificative în mecanismul organizațional.

Ce înseamnă cu adevărat să fii partener cu echipa sau chiar cu întreaga organizație, în ce fel este diferit față de abordarea obișnuită și ce-i motivează pe oameni să-și valorifice la maximum capabilitățile, se întreabă liderii care nu sunt convinși că astfel vor ajunge la îmbunătățirea semnificativă a rezultatelor.

Parteneriatul care aduce valoare companiei presupune din partea liderului:

Stabilirea și agrearea unor obiective comune ca prim pas obligatoriu pentru că fiecare dintre cei implicați să înțeleagă cât mai exact ce se așteaptă de la el și în plus ce are de câștigat atât personal cât și grupul sau departamentul din care face parte.

Când angajatul nu realizează ce vrei să facă sau în ce fel va fi recompensat dacă face, nu va acționa nici precis, nici cu pasiune și-și va pierde treptat încrederea și motivația.

Este responsabilitatea liderului să se asigure ca obiectivele au fost comunicate într-un limbaj adecvat, există o înțelegere comună a cerințelor iar oamenii chiar știu în ce fel se va măsura succesul activității.

Atragerea abilităților și competențelor complementare este absolut necesară pentru a avea mereu în discuție opinii pertinente, creativitate și dezbateri productive generate de specializările și experiențele diferite.

Pentru partenerii cu abilități similare există destul de puține motive pentru a lucra împreună la aceeași inițiativă plus riscul, deloc neglijabil, ca disputele să fie frecvente și să afecteze calitatea colaborării și implicit a rezultatelor.

Folosirea unor resurse ale căror competențe se încalecă poate să creeze în echipă impresia că nu există o încărcare optimă pentru fiecare.

Luarea în calcul a tuturor punctelor de vedere care înseamnă valoare în analizarea situațiilor cu care se confruntă orice inițiativă sau proiect și oferă o vizibilitate mai bună atât asupra criteriilor ce vor fi folosite în luarea deciziilor comune cât și în stabilirea priorităților și evaluarea riscurilor asociate implementării.

Desconsiderarea  părerilor exprimate fără argumente puternice va duce rapid la încetarea relațiilor de colaborare pentru că oamenii a căror expertiză a fost ignorată se vor considera pe nedrept excluși.

Disponibilitatea de a ajunge la cel mai fericit compromis demonstrează abilitatea liderului de a comunica deschis, de a discuta punctele diferite de vedere și de a folosi un proces unanim acceptat de luare a deciziilor importante astfel încât cei implicați să respecte alegerile făcute fără să le fie afectate motivația sau capacitatea de a colabora.

Autoritatea oferită de poziția ierarhică se utilizează cu atenție și discernământ iar rațiunile care au condus către o alternativă sau alta se explică deschis ori de câte ori este nevoie astfel încât să nu apară atitudini, comportamente sau conflicte neproductive.

Comunicare deschisă și transparență care să asigure că informația relevantă circulă la timp și că toate detaliile necesare sunt la dispoziția celor care trebuie să acționeze, să rezolve probleme să ia decizii sau să identifice posibilele amenințări și oportunități.

Astăzi când tehnologia permite comunicarea în timp real oriunde și oricând nu există nicio scuză acceptabilă pentru transmiterea cu întârziere a informațiilor necesare bunului mers al activității.

Managerul care nu dă drumul informațiilor indispensabile și se scuză apoi că a fost prea ocupat cu altele nu face decât să demonstreze că nu pricepe cum funcționează procesele organizației.

Corectitudine și încredere sunt printre condițiile nenegociabile pentru ca un parteneriat să aibă sens.

Momentele în care apar dezacorduri aparent insurmontabile sau sentimentele puternice de respingere a comportamentelor părților, momentele când se fac greșeli epocale și-ți vine să spui fără menajamente și într-un limbaj colocvial tot ce ai pe suflet, nu pot fi depășite în lipsa încrederii reciproce.

Evaluarea și recompensarea performanței folosind cântare diferite sau greutăți măsluite sunt și ele motive puternice pentru denunțarea parteneriatului.

Alte zone fierbinți ar fi felul în care se manifestă respectul, etica în negocieri, gestionarea discuțiilor cu conotații extrem de personale, politice sau religioase.

Alegerea unui șef de a lucra în parteneriat cu angajații lui nu este chiar simplă. Ea îi aduce o serie importantă de avantaje cum ar fi capabilitatea de a-și învinge slăbiciunile folosindu-se de punctele tari ale celorlalți fără ca asta să-l facă să se simtă vulnerabil.

Nu-l va mai frământa pizma dacă soluțiile sau răspunsurile vin din altă parte pentru că partenerii pun preț pe încredere, își țin instinctele și ego-ul sub control și apreciază pe lângă inteligență sau creativitate și bunul simț.

Integritatea liderului este în siguranță cât timp lucrează cu parteneri din interiorul organizației la fel și respectul lui pentru valoarea punctelor de vedere diferite de al lui sau a părerilor celorlalți.

Parteneriatul promovează prin felul în care funcționează concentrarea pentru atingerea scopului comun, comportamentele etice, asumarea responsabilităților și controlul emoțiilor.

Și atunci ce-l împiedică pe liderul nostru să fie partener cu oamenii pe care-i conduce?

În afară de faptul că nu știe să lucreze astfel și că nu e prea fericit să încerce metode noi de leadership, se lovește de imposibilitatea de a se debarasa de mitul eroului singuratic care învinge balaurul cu mâinile goale, este adulat de mulțime și rămâne la sfârșit cu fata, cu banii și cu toate ovațiile publicului în delir.

Să fii cel care salvează de unul singur lumea de la dezastrul nuclear este fantezia oricărui manager mai sărăcuț cu duhul. Este povestea pe care o promovează cinematograful sau televizorul fără să țină cont că în spatele fiecărui succes răsunător este mai mult decât inspirația turbată a unui singur om, și anume munca unei echipe.

Iar o echipă dă rezultate când membrii ei sunt parteneri – se bucură împreună la succese, înlătură uniți obstacolele și ating sau depășesc obiectivele comune. Când unu plus unu fac mai mult decât doi!

 

The following two tabs change content below.

Călin Cavaleru

Autor, speaker, consultant specializat în tehnici de gândire rațională. Își ajută clienții să găsească cele mai simple, profitabile și durabile soluții de business.

Ultimele articole postate de către Călin Cavaleru (vezi toate)