CĂLIN CAVALERU
Citește
Chiar dacă, poate, nu e menționat printre abilitățile absolut necesare pentru a ocupa un post obișnuit într-o companie, scrisul a devenit o constantă în activitatea curentă. El consumă aproape tot atât de mult timp cât cititul și ascultatul, într-o zi normală de muncă. Poate doar vorbitul să ne ia mai mult…
Haideți să aruncăm o privire în jur! Alături de noi sau peste drum, în clădirea de birouri, muncesc oameni ca noi, care, în marea lor majoritate, îndeplinesc activități tehnice, productive, de conducere ori de vânzări.
Pe oricare dintre ei l-ați întreba v-ar răspunde că munca lui n-are nimic de-a face cu literele, cu domeniile umaniste, cu literatura… Chiar și tu, cel care citești acum, vei spune că n-ai mai scris o compunere din liceu și că ești un om de acțiune, un om al cifrelor, pe care paginile scrise sau de scris îl plictisesc peste măsură și-i fac munca o corvoadă…
Considerat un apendice, o anexă la viața reală în care se fac afaceri și bani, sau o ocupație pentru cei 0,1% din populația activă pe care-i mistuie talentul și care își spun „scriitori”, scrisul este astăzi, dacă devenim atenți, o îndeletnicire curentă. Fără să vă dați seama, ați devenit „scriitori”. Adică scrieți pe zi cam tot atâtea ore cât un scriitor profesionist.
Nu contează că nu se va publica niciodată un volum cu toate email-urile pe care le-ați scris de când lucrați în vânzări și că nici nu se va face o culegere din mulțimea prezentărilor susținute de voi în fața clienților, pe care vreo editură avangardistă să și-o asume spre publicare. Deci, nu contează genul scriiturii, pentru că sunteți în alt film: în cel despre scrierea de business, cu mici șanse să devină operă de autor.
Ceea ce contează este faptul că, zi de zi, aveți de formulat argumente, de raportat, de explicat, de prezentat și de vândut idei, intern sau în afară, în scris. Puse cap la cap, minutele petrecute în fața tastaturii, culegând literă după literă pentru a întreba, răspunde sau invita, pot ajunge la două ore sau chiar mai mult. Deci, cel puțin un sfert din program vi-l petreceți făcând ceea ce n-ați fi crezut vreodată că veți ajunge să faceți: scrieți.
Merg mai departe cu ideea și spun că dacă un sfert din totalul orelor-muncă la nivel național se consumă prin scris, atunci ¼ din populația activă se ocupă cu acest lucru. Prin urmare, nu mai suntem atât de mult ingineri, vânzători, consultanți sau manageri, cât suntem scriitori. Firește că este o speculație, dar am făcut-o pentru că cifrele mari au darul să fie mai convingătoare.
Așa stâtnd lucrurile și descoperind ce mare pondere are „croșetatul” de cuvinte în viața voastră profesională, v-aș întreba: cât de multă atenție i-ați acordat până acum? Cât v-a preocupat să o faceți mai bine, mai eficient? Cât timp ați investit în a-i deprinde tehnicile specifice și a le exersa?
Pentru că, trebuie să știți, și abilitatea de a scrie se învață. Precum știința conducerii de oameni și de afaceri (EMBA), precum arta negocierii în vânzări (cursuri), precum folosirea inteligenței emoționale (prelegeri) sau meșteșugul medierii conflictelor (coaching).
Devreme ce vă doriți să atingeți niveluri cât mai înalte de profesionalism în toate aspectele muncii voastre, de ce ați neglija 25% din ceea ce aveți de făcut? N-ar fi o mare ușurare pentru voi să vă puteți plimba relaxat printre cuvinte și sensuri? Să vă fie familiară structura elementară a oricărui text, să știți ce trebuie evitat și ce nu într-o scriere de afaceri, să reușiți să ajungeți rapid la mintea și la sufletul clientului?
Pentru toate acestea există soluție, iar ea se concentrează într-un workshop de o zi în care vă propun să lucrăm împreună la eficiența scrierii voastre în afaceri astfel încât să vă faceți munca mai ușoară.
Rodica Nicolae