Nu-i prea grozav să joci rolul spectatorului dezgustat

E mult mai simplu să joci rolul spectatorului dezgustat decât să-ți faci treaba. Stai deoparte, te informezi superficial, coafezi puțin faptele ca să se potrivească intereselor tale, apoi arăți cu degetul spre ce nu merge bine la alții. Din tribună unde-i cald și bine te amuzi, pui presiune, huidui jucătorii mai puțin inspirați ai adversarului de circumstanță fără să te confrunți cu nici un risc.

Când consideri că ai făcut destul circ, deci nu mai nimic de câștigat învârtind cuțitul în rană, întorci spatele calm și pleci demn. Ai demonstrat ce era de demonstrat. Cascadoria de imagine s-a încheiat cu succes. Fraierii de toate culorile ți-au cumpărat abureala. Nimeni nu se mai uită cu mânie la dezordinea din ograda ta, toți cred sincer că cei pe care i-ai băgat în față sunt varză și se concentrează să le dea foc în piață publică.

Doar că există și reversul medaliei. E mereu prin zonă cineva cu capul pe umeri, cu picioarele în apă rece, imun la alba-neagra de baltă, care îți înțelege jocul murdar și alege să nu se uite-n altă parte.

Dacă are suficientă putere în organizație îți dă un picior în fund, te trage de urechi, îți explică unde ai greșit, te pune să-ți vezi de treaba ta. Eventual îți amintește cum moare câinele de drum lung și prostul de grija altuia.

Dacă nu are mușchii necesari ca să te pună la punct cu o directă-n freză, se suie-n tribună, devine el spectatorul tău dezgustat, te huiduie, îți vânează greșelile, te aruncă-n gura lupului ori de câte ori calci strâmb sau chiar mai des.

Impostorii sunt adesea tentați s-o facă pe spectatorii dezgustați pentru că oamenii care-și fac temele conștiincios nu se promovează prea grozav. Iar rezultatele constant bune pe care harnicii le obțin sunt adesea confundate cu normalitatea, deci ignorate grațios de managementul ocupat cu visatul la nemurirea sufletului sau la inovația disruptivă.

Prin urmare cohorte de neaveniți se grăbesc s-o ia pe scurtătură, să-și bage nasul unde nu le fierbe oala, să-și depășească grosolan mandatul, să agreseze în stânga și-n dreapta deoarece astfel reușesc să-și ascundă nesimțirea, sărăcia cu duhul, incultura sau incompetența crasă.

În antreprenoriat însă, spre deosebire de corporație sau de politică, impostura are viață mai scurtă deoarece spațiu de manevră e strâmt, iar conducătorul afacerii se trezește la un moment dat, fie pentru că rămâne fără bani, fie pentru că nu-și atinge obiectivele, fie pentru că-i pleacă oamenii de bază pe bandă rulantă.

Asta nu-i împiedică în niciun fel pe corporatiștii proaspăt aterizați în mediul antreprenorial să-și încerce norocul la strâmbat fapte, împins dușmani în fața trenului sau la ieșit basma curată din mlaștina în care i-au înfipt propriile idei fixe și tâmpite.

În concluzie, stimate coleg care speri că ai inventat jocul spectatorului dezgustat, că poți să câștigi mereu lupta prin neprezentare, că-i simplu să fii campion la proba de aruncat pisica moartă-n curtea vecină fără să te vadă sectoristul, ai mare grijă în ce te bagi, căci cel ce scoate sabia primul, de paloș va muri! Și va muri în chinuri groaznice!

Muncește deștept, nu mult!

ABONEAZĂ-TE ACUM LA NEWSLETTER
Și vei primi conținut original direct în inbox.
Vreau să fiu informat
Autor: Călin Cavaleru, speaker, consultant care activează în businessul privat încă din 1991.
The following two tabs change content below.

Călin Cavaleru

Autor, speaker, consultant. Lucrează din 1991 pentru businessuri private. Simplifică viața antreprenorilor și a executivilor de top din corporații folosind tehnici de gândire rațională. Își ghidează clienții spre cele mai simple, profitabile și durabile soluții.

Ultimele articole postate de către Călin Cavaleru (vezi toate)

Muncește deștept, nu mult!

ABONEAZĂ-TE ACUM LA NEWSLETTER
Și vei primi conținut original direct în inbox.
Vreau să fiu informat
Autor: Călin Cavaleru, speaker, consultant care activează în businessul privat încă din 1991.
close-link